• Real-Arena
  • Contact
  • Cash Money
  • Prezintă-te
  • Counter-Strike
  • Metin2
  • Minecraft
  • SA:MP
  • [SHOP] Steam, Gift, Cards, Items
  • Giveaway STEAM
  • AcasaAcasa  IndexIndex  Regulament  Cont Premium  CautareCautare  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  CalendarCalendar  FAQFAQ  

    Distribuiţi | .
     

     De ce a cazut Imperiul Roman

    Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
    AutorMesaj
    H4cK3R*uL
    Administrator
    avatar
    # Lord of Hell!#
    Mesaje : 12494
    MesajSubiect: De ce a cazut Imperiul Roman   
    Mar 12 Feb 2013, 16:12

    Poate este intrebarea cea mai des pusa de istorici.De ce ar fi decazut un imperiu asa de mare,bogat,puternic si prosper ca Imperiul Roman care era si jandarmul lumii Mediterane?De ce odata cu caderea sa s-a sfarsit Antichitatea,incepand Evul Mediu?Ce am putea invata din toate astea?Este SUA noul imperiu roman care in prezent se afla intr-o perioada de decadenta?



    Iata opiniile unora:



    Acum 2000 de ani, lumea era condusa de romani. De la haos la razboaie civile, Imperiul roman a devenit si mai puternic, imbratisand si unind sub acelasi nume zeci de culturi diferite. Din Anglia pana-n Africa, din Siria pana-n Spania, unul din 4 oameni de pe Pamant traiau sub legea Romana.
    Imperiul Roman din primul secol combina brutalitatea cu luxul civilizatiei, cucerind noi teritorii prin teroare, tiranie si lacomie.
    Nasterea Imperiului Roman este ingropata in mituri. Arheologistii au luat urmele primelor asezari in Paletine Hill, acestea datand de acum 750 de ani i.e.n.
    Descoperirile se leaga de legenda care spune ca Roma a fost fondata in 21 aprilie 753 i.e.n.
    Latinii s-au asezat in zona Romei acum 1000 de ani i.e.n. Duceau o viata simpla, primitiva. Se ocupau cu crescutul animalelor precum porci, oi, capre, bovine si traiau in colibe facute din lemne si paie.
    Cum au reusit acesti oameni sa puna bazele unui oras ce mai tarziu avea sa domine lumea?
    Ascensiunea Romei nu era inevitabila, dar a beneficiat de avantaje inca de la inceput. Roma se intindea doar la cativa kilometri de mare si de posibilitatea unui comert. Italia este pazita de Alpi la nord si de mare in tot imprejurul ei.
    Romanii au fost influentati de greci. Acestia s-au stabilit in sudul Italiei de astazi, si au format orase precum Cumea si Tarentum, aducand cu ei si tehnologia lor avansata. Romanii au invatat de la greci diverse lucruri, precum scrisul si cititul. Nici religia nu a fost ocolita, aproape toata mitologia romanilor fiind derivata din mitologia greaca: Jupiters – Zeus, Mars – Ares, Venus – Afrodita etc.
    Grecii nu au fost singurii migratori care s-au stabilit in peninsula. La nord, etruscii s-au asezat in regiunea Toscana si Umbria acum 1000 – 900 ani i.e.n.
    Etruscii s-au dezvoltat ca agricultori si viticultori, dar si ca artizani ai unei ceramici deosebite. Au fost considerati mai avansati tehnologic fata de vecinii lor. Minele de plumb, cositor, fier sau cupru au furnizat materia prima pentru o metalurgie din care se aprovizionau pana si grecii sau cartaginezii. Etruscii s-au organizat in orase-sate incepand cu secolul 8 i.e.n.
    Herodot spune ca etruscii provin din regiunea anatoliana Lidia, dar Dionis din Halicarnass atesta faptul ca de fapt etruscii erau locuitori nativi ai Etruriei, care isi spuneau Rasenna. Acest mister al originii etruscilor a condus catre numeroase studii, incepand cu secolele XV si XVI, continuand si in prezent. De asemenea, nici limba etrusca nu este foarte bine descifrata, majoritatea informatiilor pe care le avem despre etrusci provin din surse romane.
    Patria de origine a etruscilor se numea Tuscia. Dar Thyscia (citit tuscia) era numele stravechi al Tisei, vecina cu Muntii Apuseni, de unde au plecat etruscii. Acest lucru confirma indubitabil ca Tuscia italiana a conservat numele originar al patriei etruscilor. Chiar numele Tisei consemnat documentar in secolul al XI-lea alaturi de Tyscia, este de origine etrusca, el insemnand “putin”, posibil nume dat acestui rau in comparatie cu fluviul Dunarea.
    Etruscia era o societate predominant urbana, jucand un rol important in dezvoltarea comertului. Etruscii extravaganti erau privind de romani ca fiind slabi si decadenti. Si etruscii au imprumutat din cultura grecilor multe elemente.
    Etruscii nu aveau obiceiul sa scrie epopei precum grecii, ci foloseau scrisul mai mult pentru ritualuri, precum triburile din Dacia. Se remarca o similitudine intre anumite cuvinte etrusce si corespondentele lor romanesti, ceea ce ar duce spre concluzia ca ambele limbi au avut la baza fondul vechi european. Iata aici cateva cuvinte: ame – mama, ati – tata (tati), carath – grad, nuk – nu, terg – targ, vinus – vin.
    In jurul anilor 650 � 600 i.e.n, etruscii au traversat Tiber si au ocupat Latium.
    Formarea Imperiului Roman
    Dupa instaurarea imparatului Augustus, in anul 27 i.e.n, s-a ales forma de conducere monarhica. Augustus a ales pentru sine termenul de princeps, iar regimul instaurat de el a dat perioadei de inceput a imperiului (secolul 1 – 3 i.e.n.) numele de principat.
    Diocletian si Constantin cel mare au inaugurat monarhia absoluta de drept divin, si au deschis epoca dominatului (sec. 4 – 5).
    Imperiul Roman este cel mai vast si compact imperiu al antichitatii, una din cele mai unitare si durabile macroformatiuni statale din istoria omenirii. Imperiul Roman s-a extins prin cuceriri, unind pentru prima si singura data toate hotarele limitrofe Marii Mediterane, transformand-o intr-o Mare Internum. Intre granitele Imperiului Roman, care insumau peste 10.000 de kilometri, traiau pe o suprafata de 3,3 milioane pe km. patrati aproximativ 50 � 60 de milioane de locuitori. Circa 1 / 5 din populatia din acea vreme a globului.
    In timpul dinastiei Antoninilor (96 – 192) Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii teritoriale si a puterii militare.
    Gaius Octavius, nepotul lui Iulius Cezar, si-a consolidat pozitia prin infrangerea rivalului sau la putere, Marc Antoniu, in batalia de la Acium din anul 31 i.e.n. Gaius a declansat un amplu proces de restructurare a tututor institutiilor statului, fiind constient ca anii de razboi civil au lasat Roma intr-o stare de anarhie si ca societatea romana nu era inca pregatita sa accepte controlul total al unui despot.
    Gaius a reusit sa castige simpatia tuturor. A desfiintat armatele sale si a organizat alegeri in urma carora a fost ales in functia de consul.
    In anul 27 i.e.n. a returnat puterea Senatului Romei si s-a oferit sa renunte la suprematia militara peste Egipt, insa Senatul Roman nu numai ca l-a refuzat, dar i-a dat chiar controlul asupra Spaniei, Galiei si Siriei. Mai tarziu, Senatul i-a dat si titlul de Augustus, insemnand “cel venerat”.
    Data de 27 i.e.n. este considerata in mod oficial ca fiind inceputul Imperiului Roman. Fiind cel care facea regulile, a inventat si o noua functie, si anume cea de imparat al Romei, oferind controlul intregii armate romane. El folosea insa adesea titlul civil de “Princeps”.
    La 19 august, anul 14 e.n. Augustus a lasat la conducere locul lui Tiberius, fiul sotiei sale Livia Drusilla, dintr-o alta casatorie.
    Mai tarziu, in vremea imparatului Claudius, (41-54) imperiul s-a extins si in Britania, iar in vremea imparatului Traian (98-117) imperiul isi va atinge maxima intindere. Traian a cucerit Dacia, Mesopotamia si unele parti din Arabia.
    Incetarea razboaielor de cucerire ar fi avut ca efect imediat reducerea numarului de sclavi si implicit scaderea productivitati si rentabilitatii marii propietati.
    La dezvoltarea provinciilor secolul al II lea contribuie si imparatul Hadrian, care usureaza fiscalitatea si anuleaza datoriile acestora fata de Roma. Cucerirea Daciei a consolidat economia si finantele statului roman.
    Imparatul Hadrian, ce a domnit intre 117 si 138, a decis sa abandoneze Mesopotamia si partile Daciei de est, care fusesera incluse in Moesia.
    Caderea Imperiului Roman – In asteptarea barbarilor
    Dupa multe razboaie a urmat si o perioada de pace. Insa nu pentru mult timp. Secolul al III-lea a fost dominat de o anarhie militara, ce a dus la un haos total. Legiunile isi proclamau comandanti ca imparati si au avut loc multe razboaie civile.
    Imparatul Aurelian (270-275) in urma conflictelor civile si impartirea in doua a imperiului, a decis in anul 271 sa abandoneze provincia Dacia.
    Secolul al III-lea a adus declinul Imperiului Roman. Imparatul Constantin in incercari disperate de a reunifica imperiul, a dat un edict de toleranta religioasa (anul 313), in urma caruia crestinismul a devenit o religie favorizata, sperand ca sub un singur zeu va reusi sa potoleasca si sa uneasca oamenii.
    A infiintat si o noua capitala, “Roma Secunda”, devenita cunoscuta sub numele de Constantinopol.
    Ultimul imparat care va conduce pentru o scurta vreme intreg imperiul a fost Theodosius I, 394 – 395. In anul 380 a proclamat crestinismul ortodox ca religie oficiala, iar in 381 a fost tinut la Constantinopol al doilea sinod ecumenic.
    Dupa anul 395 niciun imparat nu va mai conduce Imperiul Roman. Oficial, nu erau doua imperii, unul de Apus si unul de Rasarit. Ci era un imperiu cu doi imparati.
    In anul 410 vizigotii condusi de Alaric au devastat Roma. Imperiul de vest s-a accentuat in vremea lui Valentinian al III-lea (423-455), continuand sa piarda teritorii.
    Nu mai era cale de intoarcere, indiferent ce s-ar fi facut. Imparatii romani ajunsesera niste marionete ale unor comandanti germanici.
    Romulus Augustulus a fost inlaturat de la putere in anul 476 de Odoacru, un comandant german din armata romana, recunoscandu-l in schimb pe Zeno (474-491) ca singurul imparat roman.
    Imperiul roman din orient a trecut mai usor de pericolele barbare din secolul V. Iustinian (527-565) a incercat chiar sa recucereasca occidentul roman. Romanii au recucerit Italia, dar economia romana s-a prabusit din pricina razboaielor.
    Dupa multe razboaie, romanii pierd din nou teritorii. Italia a fost atacata de lombarzi iar sudul Spaniei va fi pierdut din nou.
    In vremea lui Iustinian, romanii au platit un tribut scump ca sa pastreze pacea, orientand atentia imperiului la est.
    In anul 800, papa de la Roma, Leo III l-a incoronat pe regele francilor Charlemagne ca imparat al romanilor, ducand la formarea Imperiului Romano-german.
    In perioada dinastiei macedonene (867-1056) imperiul a inceput sa-si revina, cucerind parti din estul Anatoliei, Siria, Armenia, sudul Italiei si intreaga peninsula Balcanica.
    Istoria Imperiului Roman a avut parte de multe urcusuri si coborasuri. In jurul anilor 1081 – 1118 imperiul a inceput cruciadele impotriva musulmanilor, profitand de pe urma acestora.
    In secolul XIV, Anatolia a fost cucerita de turci, iar otomanii vor trece in Europa in 1354, ocupand Gallipoli. In 1453 otomanii cuceresc Constantinopolul, iar apoi in 1461 si Trapezuntul, marcand astfel sfarsitul imperiului roman.
    De ce s-a prabusit Imperiul Roman?
    Una din teorii spune ca degradarea agriculturii a cauzat declinul economic al Imperiului. Din pricina multor migratori, Imperiul a inceput sa se clatine. Orasele romane nu erau facute pentru populatii mari, iar insuficienta mancarii a putut fi una din cauzele inceperii declinului. Zone intregi au fost desertificate si multe animale au disparut. Sclavia si taxele prea mari au fost un alt motiv. Acestea au fortat fermierii sa renunte la agricultura si sa se mute in orase. Lipsa mancarii, a apei, aparitia unor boli, au fost picaturi ce au ajutat la caderea Imperiului Roman.
    Inflatia si taxele prea mari au dus la inchiderea minelor, slabind si mai tare economia.
    In urma unor analize a scheletilor umani descoperiti, s-a descoperit in oase substante otravitoare, inhalate probabil prin unele condimente foarte populare in Imperiu.
    Adrian Goldsworthy, un istoric englez, sustine ca Imperiul Roman s-a sfarsit din pricina razboaielor civile frecvente si legiunile romane, pentru controlul Imperiului. Armata fiind slabita, si depinzand de o societate tot mai slabita, nu avea cum sa castige lupta cu numarul dusmanilor care era din ce in ce mai mare.
    Autoritatea centrala fiind slabita din pricina razboaielor civile tot mai dese, problemele sociale si economice, au dus la o incapacitate politica de a mentine controlul.
    Joseph Tainter, in cartea sa “The Collapse of Complex Societies”, spune ca agricultura s-a degradat, in timp ce populatia a crescut. Romanii in schimb au incercat sa rezolve aceasta problema cucerind noi teritorii. Ca o consecinta a cresterii Imperiului, si cheltuielile au crescut.
    Dovezile din scheletii descoperiti arata ca oamenii au fost sub-nutriti, iar conditiile tot mai degradante au dus pana la urma caderii acestei societati.
    Conditiile foarte precare in care traiau oamenii au dat nastere la aparitia unor boli si epidemii. William McNeil, in urma unor studii, spune ca intre anii 165 si pana in secolul III populatia Imperiului de Vest s-a injumatatit.
    O alta teorie spune ca si crestinismul a avut un rol in declinul Romei, facand populatia mai putin interesata de sloganul “aici si acum” asteptand in schimb rasplata in ceruri.
    Istoricul Vegetius spune ca declinul Imperiului a survenit din pricina mercenarilor germani infiltrati la comanda legiunilor romane. “Germanizarea” ca un rezultat a diluarii culturii, loialitatea catre comandantii Romani si nu catre guvernul Roman, a dus probabil la sfarsitul acestui Imperiu.
    Vergetius sustine ca nu prabusirea economiei si industriei a dus la prabusirea Romei, ci a declinului agriculturii si a pamantului care nu mai era cultivat, deseori din pricina invaziilor barbare.
    Imperiul fiind macinat de numeroase pericole, atacuri externe; rascoale din peninsula si din provinciile Galia, Egipt, Africa; nesiguranta drumurilor fapt ce pagubea economia; luptele pentru tron, in care adesea erau implicate si legiunile au dus intr-un final la sfarsitul unui imperiu cu o istorie sangeroasa, plina de cuceriri si razboaie.
    Sfarsitul Imperiului Roman de Apus a marcat sfarsitul unei ere, si inceperea uneia noi, Evul Mediu.
    Emil Cioran spunea ca “a fost nevoie ca barbarii sa distruga Imperiul roman pentru ca Europa sa se poata naste.”







    Un alt articol:


    Oamenii de ştiinţă arată că noi nu suntem primii oameni ameninţaţi de schimbările climatice. Acestea s-ar putea să fi provocat chiar căderea Imperiului Roman de Apus.
    Cercetătorii care au folosit inelele de creştere ale copacilor pentru a studia impactul schimbărilor climatice au descoperit că acestea ar putea fi legate de evenimente istorice care au avut consecinţe devastatoare.

    Oamenii de ştiinţă au descoperit că perioadele de vreme caldă şi umedă au coincis cu prosperitatea, în timp ce condiţiile uscate sau instabile au apărut în momentele dificile istoric, precum căderea Imperiului Roman sau Războiul de 30 de ani.

    Cercetătorii au reconstitut istoria climatului european din timpul verii din ultimii 2500 de ani, folosind 9000 de obiecte din lemn.

    Rezultatele lor se bazează pe măsurătorile inelelor de creştere din lemnele găsite de arheologi sau ale copacilor încă vii din Germania, Franţa, Italia şi Austria.

    În timpul sezoanelor bune, când apa şi nutrienţii erau din plin, ei au descoperit că arborii au format inele ample. În condiţii de creştere dificile, cercurile au crescut mult mai înghesuite. Echipa de arheologi, climatologi, geografi şi istorici a identificat apoi legăturile cu prosperitatea societăţilor din trecut.

    "Verile umede şi calde au avut loc în timpul prosperităţii romane şi medievale (...) Instabilitatea climatică dintre 250-660 d.Hr. a coincis cu căderea Imperiului Roman de Apus (...) Seceta din secolul al III-lea a avut loc în acelaşi timp cu o criză serioasă în Imperiul Roman de Apus, marcat de invaziile barbarice, agitaţie politică şi probleme grave economice", arată cercetătorii.

    Ei au descoperit şi că umiditatea crescută a creat condiţiile ideale pentru creşterea numărului de rozătoare în timpul plăgilor.

    Cercetătorii precizează că aceste rezultate ar putea ajuta la crearea modelelor climatice şi arată cum variaţiile climatice afectează societatea




    SUA repeta soarta Imperiului Roman. Deceniul care s-a scurs va ramâne in istorie ca o etapa de cotitura, când SUA au incetat sa mai fie o superputere. La fel ca Imperiul Roman in ultima sa faza de existenta, si maretia imperiala americana ascunde decadere morala si declin economic, noteaza publicatia americana The Washington Times.

    Începutul secolului XXI promitea continuarea dominatiei globale a SUA. Însa, atacul terorist din 11 septembrie 2001 a dat peste cap aceste planuri. Asemeni Imperiului Roman si celui Britanic, SUA s-au angrenat in razboaie costisitoare si de durata, departe de propriul teritoriu. Drept rezultat, America s-a impotmolit in Irak si Afganistan. La orizont nu se intrezareste nici victoria americana in acest razboi, nici macar sfârsitul lui, in pofida faptului ca aceasta lupta a curmat deja peste 5.200 de vieti si a costat peste 1 trilion de dolari.

    Eroarea fundamentala a fost comisa de George W.Bush, care a promovat conceptia Marii Comunitati, fundamentata pe cautarea identitatii nationale in strainatate si pe marele corporativism guvernamental in interiorul tarii. Bush a incercat sa cultive lastari ai democratiei in nisipurile Mesopotamiei si in solul pietros al Afganistanului.

    Majorarea impozite lor, federalizarea invatamântului, un program federal de anvergura privind asigurarile medicale si asigurarea cu medicamente dupa retete, cheltuieli guvernamentale iesite de sub control, imensele credite de stat acordate de banci, precum si un costisitor program de stimulare - toate acestea erau parte a mesianismului corporatist al lui Bush, care a trasat drumul spre socialism si cheltuie li irationale.

    Potrivit The Washington Times, presedintele Barack Obama comite aceeasi eroare. Obama nu este opusul lui Bush, cu culminatia lui. Noul lider american intentioneaza sa preia democratia sociala in stil european, care se caracterizeaza printr-un sector de stat umflat, prin impovaratoarea conceptie privind bunastarea generala, prin scleroza economica si neputinta in planul politicii externe, precizeaza publicatia americana, subliniind ca Oama impinge SUA spre distrugerea definitiva.

    Publicatia critica initiativele lui Obama in domeniul economiei pe plan national, care au dus la datorii nationale imense, precum si decizia presedintelui american de a trimite alti 30.000 de soldati in Afganistan. În timp ce America pierde sânge prin pesterile si muntii Afganistanului, teroristii se strecoara prin filtrele menite sa asigure securitatea SUA, atentioneaza The Washington Times.

    La fel ca Imperiul Roman in ultimele sale zile de existenta, America nu mai este respectata si nimeni nu se mai teme de ea. Imperiul Roman fusese distrus ca urmare a declinului sau moral, a coruptiei atotstapânitoare si a lipsei de vointa. Potrivit publicatiei mentionate, Imperiul Roman avea probleme cu birocratia, cu schisma politica, cu aventurismul militar.

    De asemenea, cultura acelui imperiu devenise una decandenta si pros lavea pruncuciderea si homosexualitatea, precum si permanentele distractii centrate pe sex. Roma nu era doar urâta, ci era si hulita. Cultura americana, cu accentul pe sexualitate si cu declinul ei moral, stârneste de asemenea repulsie in lume, afirma The Washington Times, subliniind ca SUA nu mai intruchipeaza principiile moralitatii. Daca America nu va putea sa schimbe aceasta directie, atunci americanii, la fel ca romanii, isi vor risipi intreaga mostenire glorioasa, conchide publicatia.


    Ai o comunitate, dar te-ai saturat de probleme? Vino pe Real-Arena.
    Sus In jos
    http://www.real-arena.com
     

    De ce a cazut Imperiul Roman

    Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
    Pagina 1 din 1

    Real-Arena România :: Categorie generală :: Viaţa reală :: Cunoaştere :: Cultură generală-